Se situeză la nord de Miercurea Ciuc, la vărsarea în Olt a pâraielor Madicea şi “Székaszó”. De Cîrţa aparţine şi satul Ineu. Cîrţa s-a format din contopirea satelor „Ábrahámfalva” şi „Tótfalva” distruse la invazia tătarilor. Până la Tratatul de la Trianon a aparţinut de comitatul Ciuc, districtul Ciucului de Sus. A fost reşedinţă de district şi forma împreună cu Ineu, Dăneşti şi Mădăraş comuna „Csík-Nagyboldogasszony”.
Prima atestare documentară datează din anul 1566 sub denumirea de Karchijfalva, dar săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului aduc dovezi materiale ale existenţei omului aici încă din cele mai vechi timpuri, astfel lângă zidul bisericii s-a descoperit un depozit de bronz format dintr-un fragment de căldare cu toartă dublă şi răsucită, ceşti de bronz, o spadă scurtă şi o figurină de bronz, materiale datate în Hallstatt B2. în locul numit „Selymék”, cu prilejul unor lucrări agricole au fost culese mai multe fragmente de vase lucrate cu mână şi la roata de factură dacică din secolele II î.d.Hr. – I d.Hr. precum şi bucăţi de zgură de fier de la un cuptor da reducere a minereului (Periegheza P.Janos).
Între anii 1764-1850 localitatea a făcut parte din Compania a X-a, a Primului Regiment Secuiesc de Infanterie.
Economia localităţii este bazată în mod special pe agricultură prin cultivarea terenurilor şi creşterea animalelor, exploatarea fâneţelor, exploatarea şi prelucrarea primară a lemnului, activităţi meşteşugăreşti, precum şi comerţul cu produse agricole, servicii şi agroturism.
Biserica romano-catolică fortificată (cea mai însemnată şi mai frumoasă biserică fortificată din Ciucului de Sus purtând hranul Preafericitei Fecioare Maria, construită în secolul XV în stil gotic pe o stâncă de 735m înălţime.)
Legătură – Huniazi – Biserica romano-catolică fortificată ce poartă hranul Preafericitei Fecioare Maria a fost ridicată în Jurul anului 1448 prin reconstrucţia vechii biserici şi din donaţiile primate de la Iancu de Hunedoara.
Personalităţi