Prezentare localitate

Data publicării: 22 octombrie 2015

stire

    Situat în partea central-vestică a judeţului Harghita, la nord-vest de oraşul Gheorgheni, localitatea Ditrău se află în partea centrală a bazinului Giurgeului, la intersecţia paralelei 46 grade 49’ cu meridianul 25 grade 30`, cu un teritoriu administrativ de 11449 ha, din care: intravilan Ditrău 614,41 ha, intravilan Jolotca 40.9 ha, agricol 8058 ha, păduri 2894 ha. Depresiunea Giurgeului este un bazin intramontan caracteristic. Este marginată la est de Munţii Giurgeului şi Munţii Hăşmaşul Mare, formaţi din roci cristaline şi calcaroase, cu vârfuri nu prea înalte: Prisca (Pricske) 1545 m, Licas (Likas) 1676 m, Hăşmaşul Mare (Nagyhagymás) 1793 m.
     O însemnătate aparte o are masivul alcalin de la Ditrău din Munţii Giurgeului cu o varietate de minerale şi roci cu totul deosebite, şi unde a fost descris pentru prima oară sienitul cu nefelin şi sodalit, care poartă denumirea de DITROIT.
La vest depresiunea este marginată de Munţii Ghiurghiului de origine vulcanică (andezite, bazalte şi piroclastite) cu vârfurile Amiază (Délhegy) 1695 m şi Seaca 1777m.
La nord se zăresc înaltele vârfuri ale Munţii Călimanului, iar la sud depresiunea este legată prin pasul Izvorul Mureşului cu Depresiunea Ciucului. Principalele trecători prin care se fac legăturile cu celelalte ţinuturi sunt: pasul Lacu Roşu – Bicaz Chei; pasul Tulgheşului, pasul Topliţei.
     Denumirea oficială a comunei este DITRĂU, în limba maghiară GYERGYÓDITRÓ. Este o comună de categoria a II-a, rang IV, cu statutul de autoadministrare. Localităţile componente ale comunei sunt: satul Jolotca (Orotva) cu 366 numări de case, străbătut de DJ 128, la o distanţă de 8,5 km de comună şi la 6 km de intersecţia DN 12 cu DJ 128; satul Ţengheler (Cengellér) aflat pe DJ 127, la o distanţă de 12 km de comună, astăzi nelocuit.
Teritoriul administrativ al comunei se delimitează cu teritoriile administrative ale localităţilor: la est cu comuna Tulgheş şi oraşul Gheorgheni; la vest cu comuna Remetea şi comuna Subcetate; la nord cu comuna Sărmaş şi oraşul Borsec; la sud cu comuna Lăzarea şi Remetea.
    Populaţia stabilă a comunei conform datelor obţinute cu ocazia recensământului din anul 2011 este de 5487 locuitori, din care 617 în satul Jolotca. Componenţa etnică: 99,79 % maghiari, 0,21 % români (55 sunt de naţionalitate română) şi 3 de naţionalitate germană.
Componenţa populaţiei după religie: 79 % de religie romano-catolică, 12 % de religie ortodoxă şi 9 % de religie protestantă (reformaţi, unitarieni, evanghelic).
    Comuna este situată pe linia feroviară principală, care leagă zonele nord-vestice şi sudice ale ţării prin Braşov.
Se consideră Ziua Comunei ziua hramului bisericii mari din comună la a zecea duminică după duminica paştilor romano-catolici cu ocazia căreia Consiliul organizează diferite manifestări. Altă sărbătoare oficială locală este: 25 noiembrie târgul mare al comunei din ziua Sfânta Ecaterina. Ziua satului Jolotca este de ziua Sfântu Petru şi Pavel odată cu hramul bisericii.

Aşezăriile comunei Ditrău:

Jolotca

    Satul Jolotca s-a înfiinţat în urma organizării satelor de la finele secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, pe terenurile de fâneţe folosite pentru creşterea animalelor. Primii coloniști se ocupau cu defrișarea pădurilor şi cu arderea cărbunelui, numele satului derivând din aceste îndeletniciri. Format iniţial din gospodării risipite, satul Jolotca se extinde de-a lungul unei văi. Localitatea situată la 850 metri deasupra nivelului mării se poziţionează în valea pâraielor Jolotca şi Holoşag.
Primii locuitori ai satului denumit anterior Muntele Minei (Bányahegy) sunt amintiţi din anii 1830. Numele cunoscute ale primelor familii din sat sunt: Illyés, Fülöp, Simon, Török, iar ulterior Puskás şi Köllő. De satul Jolotca aparţine şi aşezarea Tilalmoş (Tilalmas) cu aproape 70 de case. [mai departe...]
Orotva Hivatalos Weboldala: http://www.orotva.ro/
Imagini despre Jolotca:

Ţengheler

    Ţengheler s-a format de asemenea după redistribuirea terenurilor din zona Ditrău. Locuitorii erau crescători de animale, tăietori de lemne şi căruţaşi. Casele localităţii sunt amplasate risipit, de la vârful Ţelgheler până în locul numit Lükkenő. Școală elementară din sat era frecventată de circa 30 de copii în anii 1930. Ultimii locuitori au părăsit aşezarea la finele anilor 1960, mutându-se parțial în Ditrău dar şi în alte localităţi. Numele original al satului actualmente părăsit era Szent Gellért (Sfântu Gellert), ulterior dialectul transformând denumirea în Cengellér (Ţengheler).

Echipe, Grupuri civile din Ditrău

Clubul Mămici-Bebeluşi
Clubul Vârstnicilor
Cercetaşi 2o. Cavaler Takó János
Forumul Tinerilor din Ditrău
Grupa de Majorete
Fanfara comunei
Grupul de Tradiţii locale
Corul Bisericii Preasfânta inimă a Lui Isus – Ditrău
Asociatia Pompierilor Voluntari din Ditrău

 

Înapoi